sâmbătă, septembrie 01, 2007

POEZIE - Paulina Popa

Ai ajutat o fată să se creadă sfântă.
Mulţi au încercat
răscumpărarea ei.
Cuvintele ei de mulţumire,
în loc să te înfurie, parcă te-ar fi ajutat
să urci o pantă.

Cu trupul tău supus soarelui
te-ai născut în aceeaşi zi
şi pare că şarpele menit să te apere
a băut tot laptele din farfurie
ca tu să poţi după gustul lăsat,
să-l urmezi.

Să ajuţi o fată să se creadă sfântă,
aşa cum vine spre lume
îmbrăcată în rochie de mireasă,
putere având să ridice drapele,
să înalţe şi să prăbuşească-mpăraţi,
nu este la-ndemâna oricui.

Ea este pasărea ce capătă nume
cântând cântecul vieţii şi al morţii,
este vie în pădurea tuturor,
de aceea apare
şi îşi reia cântecul solemn
care ne schimbă viaţa.

Trece ca o regină printre
Bărbaţii Secolului şi spune:
sunt femeia voastră,
pântecele meu pe cei drepţi
îi va înmulţi!

(Din volumul de versuri "Bărbaţii Secolului", Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2002)

Niciun comentariu: