sâmbătă, septembrie 01, 2007

SPRE ULTIMII BRAZI -Robert Petrescu

"îmbietor a lene şi somn,
ca iubirea iubitei"
Dor Călătorul

Păreau braţele îmbrăţişând perna
râuri de lumină înzăpezite-n
joc rotund curgând;
săbii mate privirile mele încovoiate
de trupul prea alb al himerei dragi aţipite...

Somnul să sprijine tăcerile verzi lumânările
pe zborul desfrunzit ascuns în aşternut.
Crud, cântecul respira
între noi umbrele.

Fecundă, rătăcirea vis în vis
sădea faguri de miere de-albastru ruginit
pe-aripile fluturilor,
în mine crepuscul.

Tăceam de viu îmbălsămat
cu mere coapte mirosind a suflet,
serpentină
spre ultimii brazi
amorţiţi sub umeri de zăpadă.

(Din volumul de versuri "Poetul miliardar", Deva, Editura EMIA, 1998)